joi, 28 ianuarie 2016

Ceapa verde pe timp de iarna

Pentru ca eu adaug frunze de ceapa verde constant in salate cred ca am descoperit modul cel mai usor in care sa le am proaspete si ieftin. Inspiratia a venit de pe pinterest dar a contat si neinspiratia de la pretul cepei verzi din piata asa am vrut sa incerc sa o produc pe pervaz. Si am reusit: am frunze verzi de ceapa si usturoi perfect pentru pus intr-o salata, pline de vitamine si enzime ca doar le-am cules cu 1 minut inainte.

Costurile acestei cepe sunt zero. Sau aproape zero.

Cultivatul asta vertical imi permite sa cresc si 100 de cepe!! (nu am avut eu asa de multe la dispozitie) pentru ca ele nu au nevoie de mult loc. Daca in gradina le spatiem, ceapa de frunze funtioneaza si inghesuita si in casa (sa nu fie insa peste 24-25 gr ca sufera), si pe balcoane unde sunt mai mult de 0 grade..

Am recuperat un bidon de plastic de 5l de apa.
Am recuperat niste cepe mici ce nu le consumasem dar deja dadeau mustazi verzi.
I-am dat gauri bidonului pe fund cu foarfecul ( sa aiba pe unde elimina excesul de apa) si pe la laterale cu lumanarea si foarfecul ( sa aiba pe unde scoate mustati cepile). Am pus straturi de pamant, cepele mici aliniate cu varful in exterior.
La final am ramas fara ceapa asa ca am mai infipt cativa catei de usturoi ce aveau si ei mustati verzi.

Ce am obtinut dupa 7 zile:



Cum ziua e inca scurta frunzele s-au lungit anormal de mult catre fereastra  dar nu e bai, le mananc asa pentru ca vor da alte frunze.

Recomand recoltatul numai frunzelor mari, cele mici se vor dezvolta in urmatoarele 1-2 saptamani.

Merge la fel si cu radacini de patrunjel si de telina puse toamna, si recoltat toata iarna, pana in primavara :)


marți, 26 ianuarie 2016

Cum ajung voluntar pe ambulanta in Bucuresti

Cum sa devii voluntar SABIF?

Intentia de a deveni voluntar il reprezinta primul pas din lungul proces pe care trebuie sa il parcurgi pentru a deveni membru voluntar in cadrul Serviciului de Ambulanta Bucuresti.
Acest lucru presupune sa trimiteti un email la adresaCOORDONAREASSB@YAHOOGROUPS.COM , in care trebuie sa va exprimati intentia de a deveni membru voluntar.
In urma solicitarii on-line, cei de la coordonare raspund cu un email cu un formular care trebuie completat si trimis inapoi la aceeasi adresa. In baza completarii formularului veti fi programati la un interviu. Detaliile legate de data interviului si ora le veti primi prin SMS.
Urmatorul pas il reprezinta interviul propriu-zis care consta in testare conostintelor de cultura generala (intrebari din istorie, geografie, matematica, romana, anatomie), test care trebuie promovat cu minim nota 7 pentru a putea merge mai departe la interviul oral.
O data declarati admisi se pregateste un dosar (tip A4, de carton) care se aduce in termen de 30 zile la secretariat serviciului de Ambulanta, dosar care cuprinde:
  • adeverinta medicala care sa ateste ca sunteti apti pentru voluntariat;
  • cazier judiciar (informatii despre eliberare cazier pe site-ul Politiei Romane);
  • copie xerox dupa diploma ultimei forme de invatamant absolvite;
  • adeverinta de la unitatea de invatamant cu specificatia ’pentru voluntariat SSB
  • copie xerox dupa Cartea de Identitate;
  • asigurare de malpraxis (asigurarea se poate face la orice centru de asigurari, costa aprox 15-17 lei)
Dupa depunerea dosarului se primeste avizul pentru semnarea contractului de voluntariat si completarea formularului de inscriere la cursul BLS (basic life support).
Se participa la cursul BLS. Dureaza 2 zile intr-un weeeknd / 8 ore, finalizate prin 2 probe, una scrisa si una practica. Pentru a intra in proba practica este necesar ca la testarea scrisa nota sa fie minim 7, urmata de testarea practica, pentru promovarea careia nota minima necesara este tot 7.
Dupa promovare cursului BLS se participa la Instructajul pentru Protectia Muncii. Se anunta departamenul de coordonare la adresaCOORDONAREASSB@YAHOOGROUPS.COM ca s-a absolvit cursul BLS si s-a facut protectia muncii, urmand ca dupa acest pas sa fiti anuntati prin SMS referitor la ora si data unei sedinte organizate de coordonatorii pentru voluntarii noi, sedinta in care va vor fi oferite informatii generale legate de activatatea de voluntariat, regulament de ordine interioara si nu in ultimul rand se obtinelegitimatia de voluntar, care va ofera dreptul sa faceti garzi cu echipajele SABIF pe ambulante.

Cat dureaza acest proces ?

Din momentul in care trimiti emailul cu intentia de a deveni voluntar si pana primesti formularul de inscriere dureaza 1-7 zile.
Dupa completarea formularului de inscriere, programarea pentru interviu dureaza 1-2 satamani.
Dupa ce candidatul e declarat admis la interviu, programarea la cursul de BLS dureaza intre 2-5 saptamani, totul depinde de cat de repede se formeaza o grupa pentru BLS (7/8 persoane).
Sedinta de coordonare si obtinerea legitimatiei de voluntar: 1-7 zile dupa ce ati anuntat ca ati absolvit cursul BLS si ati facut Instructajul pentru Protectia Muncii.
In concluzie tot acest proces de a deveni membru voluntar al serviciului de Ambulanta dureaza minim 1 luna si maxim 3 luni.

Exista obligatii ca voluntar?

Prin contract, voluntarul se obliga sa faca MINIM 3 garzi pe luna, garda fiind de12 ore si sa respecte regulamentul de ordine interioara.

Cum e organizat Serviciul de Ambulante?

Exista 3 tipuri de ambulante: ambulante de tip A / B / C
Ambulantele de tip A sunt ambulante de trasport, pentru cazuri considerate minore, echipajul este format din Ambulantier si Voluntar.
Ambulantele de tip B si C sunt ambulante de urgenta, diferenta dintre ele este ca tipul de ambulanta B este format din Ambulantier, Asistent si Voluntar iar tipul C este format din Ambulantier, Medic, Asistent si Voluntar.
Exita o perioda de proba de 3 luni in care, voluntarii noi fac garzi pe ambulante de tip A iar terminarea perioadei de proba vor trece pe ambulante de tip B.
Dupa 6 luni de voluntariat se face instructajul pentru ALS (Advanced Life Support)

De ce sa fii voluntar?

Fiecare dintre noi avem interese proprii, fie ca suntem in elevi ai unei scoli postliceale, fie elevi ai facultatii UMF, fie oameni simpli; cu toti ne dorim sa ne imbogatim bajaul de cunostinte, iar aici este locul potrivit sa inveti multe intr-un timp scurt, deoarece cazurile sunt total diferinte intre ele, personalul este dispus sa te invete iar practica din spital este total diferita fata de garzile de voluntariat.

vineri, 22 ianuarie 2016

Cum sa ne bucuram de iarna

Uneori cei din jur care se plang de vremea de afara ne intristeaza - cum sa ne suparam pe ceva ce vine si pleaca? Cum sa nu profitam de ce avem?. Eu ma bucur de iarna! E anotimpul cand stau mai mult in casa, cand ma regasesc printre hobby-uri si visez si planuiesc sa incep sa fac un business din astea :). Am reinceput sa cos la ie, am terminat proiecte de mult incepute si abandonate, am cusut pentru un caz umanitar, am reparat si reabilitat ceva vechi, cusut 2 sacose pentru prietene etc.

Ce ma bucura iarna: vin fiert, supe calde, o patura calduroasa, si timp pentru handmade. Pinterestul e o sursa extraordinara si daca as avea 8 maini ca o caracatita as putea sa fac o parte din cele din mintea mea.
Redescoperit plimbarile si fotografiatul. Daca se poate si cu prietenii. O geaca groasa, caciula cu urechi, manusile si iesit afara! Nu e lume multa, zapada ascunde imperfectiuni si releveaza frumuseti. Nici macar frunzele nu sunt sa acopere acoperisurile si arhitectura.
Bine, nu or sa va iasa poze la fel ca astea  dar  sigur si mie imi pot iesi minunate.

Sporturile de iarna merita incercate.Da, lasati replicile cu depresia iarna. Nu o cred! nordicii ar trebui sa o tina din depresie in depresie dar uite ca ei reusesc sa profite si de aceste momente: de copii stiu sa schieze (nu ca mine), sa patineze (nu ca mine care nici macar  copilul nu am curaj sa il duc la patinat!! - il duce tati ),  si de ce nu un sanius!

Iarna e momentul de invitat prietenii acasa. Jocuri de grup, un vin fiert cu scortisoara, muzica si biscuiti pot sa faca o atmosfera frumoasa! Ce daca e in martie, beculetele si decoratiunile de Craciun se pot lasa prin casa :)


luni, 18 ianuarie 2016

Mai putine sacose de plastic

Dar daca ar fi o lege ce interzice vanzarea sacoselor de plastic ne-biodegradabile?
Dupa sandalul starnit de legea de interzicere a fumatului in spatii publice, cred ca o lege ce interzice vanzarea de sacose de plastic ar duce la revolta.
Sau nu.

Hai sa ne uitam la alte tari:  prima care a dat lege contra utilizarii sacoselor de plastic la cumparaturi e Rwanda. Da, tara aia care in 1994 a plans moartea a aproape 1 milioan de oameni inre-un genocid atroce, tara care are 45% din populatie in stare de saracie lucie, tara in care doar 25% din populatie locuieste in case electrificate a dat o lege atat de ... moderna! Pentru ca Rwanda e o tara care e in continua evolutie catre democratie (jumatate din parlamentari sunt parlamentare, construiesc continuu spitale, retea de canalizare, au lansat cea mai mare centrala solara din Africa centrala ce va aduce inca zeci de mii de case cu electricitate si cateva sute de angajati, etc).

Daca celelalte tari dezvoltate au decis sa puna taxe pe sacosele de plastic, rwandezii folosesc de hartie sau de panza. 

https://www.youtube.com/watch?v=d8PX7ndjDt8

Da, logica lor e de fier: daca nu putem sa curatzam tara de pungi, nu putem dezintoxica pamanturile folosite in agricultura sau reeduca oamenii sa nu arunce pungile si sa le recicleze...... atunci renuntam la folosirea lor.

De ce? impactul negativ al deseurilor de plastic in Africa in curs de dezvoltare este imens: Ghana a avut inundatii si viituri si zeci de decese datorita gunoaielor ce au blocat canalizari si canalele si rauri si, sunt zilnic poze cu animale sufocate de pungi; iar plasticul din pungile traditionale nu se descompune dar se rup particule mici mici intoxicand pamant, animale, oameni etc - ei  bine decizia lor a fost simpla: nu putem sa ne descurcam asa ca le eliminam.
Cine s-a opus? evident industria de productie pungi de plastic si mai ales importatorii local (pt ca sacosele sunt produse in India si China). 
Inca mai e folosit polyethylene? da: in medicina, in folia de acoperit serele, etc.
Cine a castigat prima data din asta?: pe termen imediat au profitat comunitatea foarte saraca ce a produs si vandut...sacose produse local, din panza locala, din materiale ecologice, din reciclare.
Pe termen lung a devenit una din cele mai curate tari (si probabil cea mai curata din Africa).
Ce s-a intamplat: comparativ cu tara sora si prietena, Uganda, in 2-3 ani  Rwanda a devenit muult mai curata!! Asta a dus la o crestere a turismului (da, tara traieste din asta, 10% din cetateni lucreaza in turism, peste 1 milion de turisti anual si in continua crestere).
Astazi, Kigali e considerat unul din cele mai curate orase africane.
Da, Rwanda continua sa dea exemple bune Africii si lumii.  

miercuri, 13 ianuarie 2016

Cata mancare consumam saptamanal

Ce si cat consuma familia saptamanal?



 Ideea mi-a venit dupa ce citii articolul din time.com cu poze cu mancarea pe o luna a unor familii de peste tot din lume. Ma uit la poze si la haine/decorul din casa si remarc ca sunt poze de acum 20-30 ani (tv-uri, haine, coafuri, mustati din anii 1980). Lumea s-a schimbat, in bine zic eu.

Asa ca am facut si eu poze cu ce am cumparat pe saptamana asta:





Tot la cumparaturi  intra si: 11 pungi de plastic ...

luni, 11 ianuarie 2016

Devino prietenul copiilor din centre de plasament!

Articol preluat de: http://edu-news.ro/devino-prietenul-copiilor-din-centre-de-plasament-cum-sa-fii-bun-si-dupa-sarbatori-daruind-2-ore-pe-saptamana/


Prin programul educaţional Ajungem MARI, voluntarii susţin cursuri interactive sau ateliere de creaţie, îi ajută pe copii la teme sau le dezvăluie lumea prin ieşiri educative din centre, punând în acelaşi timp accent pe dezvoltarea personală a copiilor.

   Programul este dezvoltat de Asociaţia Lindenfeld şi a implicat până acum 1200 de voluntari pentru a sprijini 1000 de copii din Bucureşti şi alte 14 judeţe. Ajungem MARI lansează un nou apel naţional la voluntariat pentru proiectul “Dă-ţi pasiunea mai departe”, desemnat anul acesta “Proiectul anului în educaţie” la Gala Naţională a Voluntarilor.

   Ce fac voluntarii Ajungem MARI? Merg în centre, în echipe de câte doi, pentru o şedinţă de 2 ore pe săptămână, la o grupă de 3-12 copii. Lor le transmit cunoştinţe din domeniile preferate: de la matematică şi engleză, la muzică, teatru, karate, educaţie pentru sănătate sau astronomie. Copiii primesc cu bucurie toate  informaţiile prezentate într-un mod interactiv, prin joacă. Pe lângă orele din centre, voluntarii îi pot însoţi pe copii la spectacole, la muzee sau la film, ajutându-i să înţeleagă evenimentele şi să tragă singuri concluzii.

   Progresul copiilor. Prin metodele non-formale folosite, voluntarii pun accent, pe lângă îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, pe dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cei mici prind încredere în ei şi în cei din jur, devin mai respectuoşi şi mai deschişi, învaţă să lucreze în echipă şi să se ajute între ei, descoperă ce le place, la ce sunt buni şi ce vor să facă mai departe. Apoi voluntarii îi îndrumă să facă paşii necesari pentru a Ajunge MARI, adulţi responsabili şi independenţi.

   Cine poate deveni voluntar? Liceeni, studenţi sau adulţi, peste 15 ani şi fără limită superioară de vârstă, spontani şi dornici să facă mici minuni pentru copii, prin joacă.

   O experienţă de învăţare. Voluntarii nu au nevoie de experienţă de predare. Ei participă la un training iniţial despre metode interactive de lucru cu copiii. Apoi merg în echipe şi primesc constant sprijin şi idei din partea coordonatorilor. Pentru a face orele mai interesante şi distractive, voluntarii au asigurate materialele educaţionale.

  Beneficii pentru voluntari. Voluntarii spun că ei primesc mai mult decât dăruiesc: îmbrăţişările copiilor, satisfacţia de a vedea progresul celor mici şi energie pentru toată săptămâna. Lucrând cu copiii, voluntarii îşi dezvoltă şi ei abilităţile de comunicare şi lucru în echipă, devin mai altruişti şi mai responsabili. La finalul unui modul de voluntariat (3-4 luni) voluntarii obţin adeverinţă şi diplomă, iar experienţa de voluntariat este recunoscută ca experienţă profesională, conform Legii Voluntariatului.

   Înscrierea pentru modulul de primăvară (februarie – iunie) se face până pe 24 ianuarie prin completarea unui formular online – http://goo.gl/forms/2hWeZNUg11. Pentru organizarea training-urilor în judeţe, este necesar un număr de peste 30 de înscrieri, aşadar doritorii sunt rugaţi să transmită apelul colegilor şi prietenilor. Mai multe detalii pe http://www.ajungemmari.ro/implica-te/devino-voluntar/, iar pe pagina de Facebook se găsesc scurte poveşti ale voluntarilor de la ore – http://on.fb.me/1sZiI70

  Ajungem MARI caută voluntari în Bucureşti şi judeţele Alba, Arad, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.  În celelalte judeţe Ajungem MARI caută câte un coordonator implicat care să demareze activitatea, dedicând 4-5 ore săptămânal. Cei interesaţi pot trimite CV-ul şi o scrisoare de intenţie la adresa office@ajungemmari.ro.

miercuri, 6 ianuarie 2016

Un buna ziua si multumesc pot insenina ziua si celorlalti din orasul meu

Lucrez intr-o multinationala (imensa, peste o mie de oameni) si acum 10 minute a intrat in biroul nostru femeia de serviciu. Contextul il cunoasteti: tanti impinge carutul cu produse de curatat, in stanga seful vorbeste cu o colega, in dreapta colegul tasteaza, eu citesc un raport etc.
Femeia de serviciu a spus Buna ziua. Dupa ceva secunde de tacere am constientizat ca nimeni nu i-a raspuns, nici macar eu. Ridic capul si ii raspund: Buna ziua!. Femeia de serviciu a tresarit si zambit - oare in cate birouri impersonale intra si nimeni nu ii raspunde la Buna ziua??

Propun un experiment: cand coborati din metrou si va lasa cineva spatiu, cand cumparati/platiti ceva, spuneti un cald Buna ziua/Multumesc/O zi buna. Sigur gasiti un angajat morocanos, un paznic inghetat de frig ce putina caldura sufleteasca merita.

luni, 4 ianuarie 2016

Ce facem cu excesul de mancare dupa sarbatori si petreceri?



De sarbatorile astea eu am fost in concediu, dar sigur sunt si alte sarbatori si petreceri cu exces de alimente. Ei bine, ce facem cu ele?
Tocmai citii pe digi24 (ok, nu e sursa cea mai credibila) ca romanii arunca aprox. 70-100kg de mancare anual, de 3 ori mai mult ca francezii. Si imi aduc aminte ca intradevar, vedeam dupa sarbatori la tomberon din Berceni (bloc comunist cu oameni obisnuiti, nu zona de lux) aruncati cozonaci intregi, jumatati de fripturi, iaurturi neincepute etc.
Si cand aud ca unii se plang ca nu au bani de mancare si de electrocasnice...pe cand supermarketurile in bucuresti pareau pline buluc!

De ce? Pentru ca avem inca spaima ca n-avem ce manca, ramasa din vremea lui Ceasca? Cand vom scapa de frica latenta de foame, care se trage din vremurile comunismului, care ne impinge sa cumparam mult si de toate ca poate nu mai gasim alta data.
Mai e si timpul,  ca daca stau noua ore pe zi la serviciu si mai fac si ora la dus, o ora la intors, mai trebuie sa si dorm vreo sapte, ramai doar cu sapte ore in care sa fac cumparaturi, etc... . Adica nu ramane timp sa fac cumparaturi zilnic sau la doua zile, asa ca le cumpear pe toate o data pe saptamana.
Si inca o problema, partiala - costurile. E mai scump (ca pret pe litru/kilogram) sa cumpar cantitati mici decat cantitati mari, iar promotiile iau mintile.
Dar la toate aste argumente vad aceeasi problema: bad planning, no time & money management ...


Unele produse se pot cumpara cumpatat, cu buget estimat, ca doar in Romania nu e ca in occident sa inchida supermarketurile duminici si de orice sarbatoare. Iar unele chiar se pot pastra/conserva/revaloriza, chiar daca unii musafiri nu au mai venit desi s-au anuntat. Da, o mancare gatita dupa ce pleaca/nu vin musafirii poate fi donata la un spital din apropiere, la un batran din apropiere, la un cersetor etc. Unii au servit din mancarea gatita si colindatorilor -lucru frumos. O vecina a dat pachete si celor care lucrau (soferi de bus, asistente medicale etc).
Carnurile gatite se pot portiona si congela. Pot deveni pachet pt sapt. urmatoare, sau componenta de pizza peste 2 sapt. Congelarea distruge dar nu tot; oricum carnea prin gatire isi pierde vitaminele.
Sarmalele la fel, pot fi pregatite si congelate, fie fierte, fie nefierte. Avantajul este ca daca se anunta musafiri, scot punga/oala de la congelator, si in 3-4 ore am casa mirosind a sarmale (ok, eu nu mananc si nu fac sarmale, dar cine face le poate gestiona). Si acestea sunt niste alimente obisnuite la sarbatori care prin fierbere lunga li se distrug vitaminele.

Cu aperitivele nu mai e asa usor. Rosiile, morcovii etc. pot deveni o supa crema de legume (de dres a 2a zi), dar maionezele si salatele gata preparate rezista 1-2 zile maxim. Exista solutii? evident!! Ingredientele se pot spala/gati/toca si tine in vase inchise in frigider si facut un sos si salata fix cand  vin musafirii: maioneza se poate face in 30sec. la blender si totul devine proaspat facut.

Si oricum, sa tot punem kg pe tine de sarbatori a devenit desuet, nu? . Mai bine mai atenti dar sa avem cu ce plati intretinerea in ianuarie :))
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...